Medici

Medici: Publications

Doar completată dar nu înlocuită

May 12, 2021

Considerarea curățării interdentare ca etapă separată a igienizării dentare este legată de faptul că peria de dinți clasică nu pătrunde suficient în zonele interdentare (Sälzer et al., 2015). Nici chiar peria electrică de dinți Oral B iO, cea ”amabilă” și ”cool” nu poate asigura o eliminare eficientă a plăcii la nivel interdentar, motiv pentru care igienizarea trebuie completată cu mijloace auxiliare.

Curățarea zonelor interdentare asociată periajului dentar clasic este esențială pentru menținerea sănătății gingiilor proximale (papilelor interdentare) și prevenirea instalării gingivitei și cariilor proximale, dar și pentru prevenția secundară a parodontitei (Chapple et al., 2015, Axelsson, 1994, Lang et al., 1973). Curățarea spațiilor interdentare previne acumularea de placă pe dinți și pe suprafețele gingivale (Choo et al., 2001). Un mijloc bun de igienizare interdentară trebuie să penetreze interdentar și să aibă un contact cât mai strâns cu suprafețele dentare expuse.

Review-urile actuale recomandă folosirea periuțelor interdentare ca mijloc auxiliar de igienizare proximală folosită asociat periei de denți, pentru eliminarea eficientă a plăcii interdentare (Rasines, 2009). Periuțele interdentare sunt recomandate persoanelor care prezintă triunghiuri negre la nivelul ambrazurilor cervicale, de obicei, consecință a evoluției parodontitei.

Periuțele interdentare elimină mai eficient placa decât alte mijloace proximale. Periuțele interdentare s-au dovedit mai eficiente în reducerea inflamației decât ața dentară (Worthington et al., 2019). Periuțele interdentare asociate igienizării cu peria de dinți reduc cu 30% nivelele de placă și gingivită față de periajul dentar singur (Sälzer et al.,2015).

Periuțele interdentare curăță eficient partea centrală a zonei interdentare, zonele de tranziție și zona subgingivală pe o adâncime de 2-2.5 mm (Waerhaug, 1976). Un avantaj recunoscut al periuțelor interdentare este superioritatea lor față de celelalte mijloace interdentare de a accesa și a igieniza fisurile și concavitățile radiculare interdentare. Acest lucru este mai ales valabil în cazul pierderii de structuri parodontale proximale.

Gama de periuțe interdentare care asistă necesitățile individuale ale pacienților este largă, ceea ce face dificilă decizia acestora cu privire la periuțele individuale care li se potrivesc.

Nici pentru stomatologi nu este întotdeauna simplu de a recomanda individualizat mijloacele adjuvante de igienizare care să asigure eficiența de igienizare maximă. Periuțele interdentare se aleg în funcție de mărimea spațiilor dintre dinți și de design-ul produselor comerciale.

Periuțele interdentare sunt construite din filamente aliniate elicoidal și fixate la un fir central de sârmă răsucită. Design-ul lor diferă ca formă, de exemplu, cilindrică sau conică, dreaptă sau angulată sau ca duritate a filamentelor. Nu există studii care să fi evaluat eficiența comparativă a diferitelor forme de periuțe interdentare. Totuși, se pare că periuțele cilindrice sunt mai eficiente față de cele conice, iar cele drepte mai eficiente decât cele angulate. Periuțele de cauciuc au o eficiență similară cu a peiuțelor interdentare clasice, dar sunt mai ușor acceptate de pacienți.

Medici

Medici: Publications

Colorația dinților și metode de albire

Colorația dinților este un motiv important de prezentare la stomatolog, mai ales în cazul pacienților cu nevoi estetice crescute. Colorația dinților este determinată de factori intrinseci și extrinseci, de la produși chimici la alimente colorante (Casado et al.2018).

Albirea dinților –metode și mecanism de acțiune

Produsele de piață destinate eliminării coloranților și albirii dinților sunt produse folosite at-home (eventual supravizate profesional) (paste de dinți, geluri) sau in-office (administrate profesional) (Medeiros Maran et al.2018).

Preparatele de albire conțin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă, care eliberează specii reactive de oxigen în smalț și dentină și oxidează pigmenții dentari (Kikly et al.2019).

Albirea in-office este realizată profesional pentru a evita expunerea țesuturilor moi și ingestia gelului, scade timpul de tratament, determină rezultate de albire rapide (Medeiros Maran et al.2018). Aceasta folosește produse care necesită descompunerea prin căldură sau lumină. Sursele de activare luminoasă ale produșilor de albire sunt laserii, diodele care emit lumină (LED), lămpile cu arc plasmatic (PAC), lămpile de halogen. Avantajele surselor luminoase ar fi capacitatea de a încălzi peroxidul de hidrogen și creșterea ratei de descompunere a peroxidului de hidrogen în radicali liberi disponibili pentru oxidarea moleculelor organice. Există controverse legate de efectul mai bun produs de lămpi; în plus ele s-ar asocia cu o hipersensibilitate crescută datorită eliberări mai multor radicali liberi ce pot afecta pulpa (Medeiros Maran et al.2018)

Preparate pentru albire dentară

Gelurile de albire conțin de obicei peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă și au protocoale diferite de aplicare, ceea ce se asociază cu diferite mecanisme de acțiune. Mecanismul de acțiune primar se bazează pe reacții de oxido-reducere, care conduc la oxidarea parțială a pigmenților și deci promovează albirea dinților (Goldberg et al., 2010; H. Eimar et al. J Dentistry 2012).

Pastele de dinți de albire sunt alternative la alte produse de albire at-home sau profesionale. Ele sunt simplu de aplicat, ieftine, promit un efect simplu de albire după 2-4 săptămâni (Pintado-Palomino et al.,2016). Multe astfel de paste de dinți conțin peroxid de hidrogen, iar altele agenți abrazivi care elimină/îndepărtează colorațiile extrinseci (Pintado-Palomino et al.,2016). Unele studii au raportat eficiența de modificare a culorii dentare a pastelor cu 1% peroxid de hidrogen (Isaacs et al.,2001, Sharma et al.,2004, Casado et al.,2018). Alte studii, care au apreciat modificările de culoare cu metoda spectrofotometrică nu au raportat îmbunătățiri semnificative consecutiv folosirii pastelor de albire sau a celor convenționale (Casado et al. 2018).

Efectul de albire a fost observat și după folosirea de paste de dinți fără peroxid dar pe bază de silică -moleculă abrazivă- care elimină superficial țesuturi dentare (Gerlach et al,.2001, Horn et al.,2014).

Efecte secundare ale produșilor de albire

►Alterări morfologice ireversibile ale smalțului și restaurațiilor, și producerea recesiilor gingivale consecutiv folosirii pastelor de dinți abrazive (Horn et al.2014).

►Hipersensibilitatea dentinară a apărut atât după albirea at-home cât și in-office (de Geus et al.2016).

Hipersensibilitatea s-ar putea datora eliberării de mediatori inflamatori ca ciclooxigenază și lipooxigenază în pulpa dentară (do Amaral FL et al.2012).

Hipersensibilitatea dentinară post-albire dentară apare la 37-90% din pacienții care folosesc albire at-home și este de obicei de intensitate mică (Rezende M, et al.2013, de Almeida et al.2012).

Hipersensibilitatea dentinară a fost descrisă de 17-100% din pacienții care au beneficiat de albire in-office și este descrisă ca fiind moderată, eventual în unele cazuri severă (Kossatz S, et al.2012, Ozcan M, et al.2014). Acest lucru s-at putea datora produșilor activi mai puțin concentrați în preparatele at-home și conținutului de nitrat de potasiu și fluorură de sodiu cu efect de reducere a hipersensibilității. Alte studii nu au raportat aceste diferențe de intensitate (de Geus et al.2016).

Gelurile in-office alcaline induc un risc scăzut de hipersensibilitate (Basting RT, et al.2012), explicat prin cinetica diferită de descompunere a peroxidului de hidrogen la pH diferit. În soluțiile alcaline, disocierea peroxidului de hidrogen în radicali liberi este mai mare decât în soluții acide și asfel mai puțin peroxid de hidrogen este disponibil pentru a difuza prin dentină spre pulpa dentară.

Eficiența produselor de albire

Unii autori raportează că albirea at-home produce modificări de culoare mai importante și mai stabile. Alte studii au raportat rezultate similare după albirea at-home și in-office (de Geus et al.2016), deoarece concentrațiile reduse de agenți de albire pot determina aceleași efecte de albire ca și concentrațiile mai mari, cu condiția să fie folosite timp suficient.

Oricum, din cauza heterogenității studiilor (concentrații diferite ale produșilor, număr diferit de sesiuni de albire, timp diferit de aplicare - 10-20 minute pentru agenții in-office, 10-27 h pentru produsele at-home) comparările sunt imposibile.

Folosirea at-home a peroxidului de carbamidă 10-16%, timp de o săptămână, determină de obicei o modificare a culorii cu 4 unități de nuanță, ceea ce este echivalent cu modificările raportate după o singură sesiune de albire in-office cu o concentrație de 35% peroxid de hidrogen (de Geus et al.2016). Mulți agenți de albire in-office au pH scăzut deoarece sunt mai stabili sub forma soluții acide.